Studii privind dezvoltarea creierului in perioada adolescentei au realizat progrese uriase, fiind acum mai bine integrate intr-o intelegere mai ampla a dezvoltarii psihologice, sociale si emotionale. Noi informatii ne ajuta sa trecem dincolo de stereotipurile negative precum “adolescenti teribilisti”. Adolescenta este din ce in ce mai mult apreciata ca o perioada de crestere, invatare si schimbare rapida. Un deceniu de cercetari care au studiat adolescenta ne arata cum putem sa intelegem importanta clarificarii adevarului despre aceasta etapa cruciala din dezvoltarea umana.
Iata cateva dintre cele mai importante conceptii gresite:
Exagerarea problemelor
Stereotipurile negative privind adolescenta dateaza chiar din perioada lui Aristotel, care a remarcat: “[Tinerii] sunt aprinsi din fire asa cum sunt oamenii beti de vin.” Shakespeare a comentat: “Mi-as dori sa nu existe varsta intre saisprezece si douazeci si trei de ani (...) pentru ca nu exista nimic in acea perioada in afara de a lasa femeile gravide, a nedreptati batranii, a fura, a lupta.”
Astfel de descrieri ale adolescentei isi au baza in semi-adevaruri. Este adevarat ca declansarea pubertatii este startul unei etape dificile, volatile din punct de vedere emotional si (adesea) confuze a vietii, saturata cu riscuri si vulnerabilitati sporite. Insa, este la fel de important sa recunoastem ca adolescenta este perioada unor oportunitati remarcabile – o perioada dinamica de adaptare si dezvoltarea de baza a creierului.
In vreme ce pasiunile intense ale adolescentei pot da nastere, intr-adevar, la sentimente destructive si un comportament necugetat, pasiunile unei persoane tinere pot genera si ambitii inspirate, versuri nemuritoare, dragoste intensa si inovatii indraznete in muzica, arta, moda si tehnologie. Din perspectiva stiintei dezvoltarii, adolescenta este o perioada in care vietile tinerilor se pot schimba rapid intr-o directie negativa sau pozitiva. Astfel, adolescenta este o etapa cruciala a dezvoltarii pentru optimism si investitii – o fereastra de oportunitate pentru a promova schimbarea in bine pe parcursul unei perioade formatoare de invatare sociala si emotionala.
Dam vina pe creierul lor
A devenit raspandita ideea de a atribui numeroase dintre elementele problematice si riscante ale comportamentului adolescentilor lacunelor din creierul lor, ca un rezultat al lipsei de maturitate, dezechilibrelor sau slabei functii a cortexului prefrontal, spre exemplu. Din pacate, acestea sunt adesea versiuni nefolositoare, supra-simplificate si caricaturizate a ceea ce se petrece cu adevarat. Creierul in dezvoltare al unui adolescent normal nu este defect, deficient sau afectat. In schimb, este bine adaptat la sarcina fundamentala a adolescentei: invatarea, in special, explorarea, incercarea lucrurilor noi si intelegerea lumii sociale in ansamblul ei si care este locul fiecaruia in ea.
In adolescenta, trebuie sa acumulam un nivel nou si suficient de cunostinte, aptitudini si competente sociale/culturale pentru a ne asuma cu succes rolurile de adulti si relatiile mature si pentru a functiona relativ independent. Aceasta tranzitie de la a fi un copil la a deveni un adult presupune un volum enorm de invatare. Aceasta include acumularea unui volum considerabil de cunostinte specializate. De asemenea, include si dezvoltarea unui set incredibil de aptitudini complexe, alaturi de o intelegere functionala a sinelui si a lumii sociale din jur. Aspectele cheie ale acestor capacitati noi sunt insusite prin invatarea prin experienta si prin invatarea din propriile greseli. Pentru a invata atat de multe lucruri atat de rapid, in atatea moduri, este nevoie de un anumit grad de explorare, asumare a riscurilor si invatare din greseli.
Ganditi-va, spre exemplu, la un proces similar de invatare rapida care se petrece mai devreme in viata. Un copil care invata sa mearga de obicei cade de aproape 100 de ori pe zi. Insa, pentru aceste cazaturi nu tindem sa dam vina pe deficiente functionale cerebrale ale copilului si nici nu consideram tendinta lor puternica de a continua sa exploreze (si sa cada din nou) drept o reflectie a unui comportament irational orientat spre riscuri. In schimb, recunoastem ca acesti primi ani din viata (cand invatam sa mergem si sa vorbim) reprezinta o perioada remarcabila de invatare, formare, adaptare si maleabilitate cerebrala.
Adolescenta reprezinta o perioada distincta de invatare rapida si dezvoltare a creierului, una care este orientata spre noi tipuri de invatare sociala si dezvoltare a identitatii. La pubertate, o mai mare inclinatie spre explorare si asumarea riscurilor sociale contribuie la promovarea unor tipuri noi de invatare prin experienta. Aceasta contribuie la acele vulnerabilitati tipice adolescentilor (si greseli cu consecinte grave). Insa, contribuie si la formarea prin invatare care poate avea un impact pozitiv pe termen lung pe parcursul intregii lor vieti.
Subestimam capacitatea de invatare si de dezvoltare a creierului
Desi este recunoscut faptul ca primii ani din viata reprezinta o perioada de invatare viguroasa si dezvoltare cerebrala, este gresita conceptia conform careia maleabilitatea neurala se incheie la varsta de trei, cinci sau 10 ani. Invatarea si dezvoltarea cerebrala sunt procese dinamice ce continua pe parcursul copilariei si adolescentei. Este important de stiut faptul ca inceputul pubertatii reprezinta si inceputul unei noi etape de crestere rapida (puseu de crestere in pubertate), a unor schimbari fizice dramatice (inclusiv maturitatea sexuala) si schimbari neurale si de maturizare distincte. Progresul obtinut in materie de stiinta dezvoltarii privind adolescenta ofera informatii noi despre modul in care aceste schimbari ale creierului par sa creeze oportunitati – un moment in care versiuni sanatoase ale invatarii prin experienta pot avea influente pozitive puternice asupra traseului in materie de sanatate, educatie, succes social si economic.
Aceste progrese indica spre o intelegere in profunzime a adolescentei ca o perioada sensibila pentru tipuri noi de invatare sociala. La instalarea pubertatii, persoanele par sa devina mult mai sensibile la acceptarea / respingerea sociala, la a fi sau nu respectate si a dori admiratie sociala. Aceste emotii de auto-constientizare intense pot promova motivatii sanatoase, precum dorinta de a aduce un aport de valoare si de a castiga prestanta prin efort si realizari. Aceste sensibilitati emotionale amplificate pot contribui, de asemenea, la probleme si vulnerabilitati, precum sporirea anxietatii sociale, un risc de depresie si agresiune reactiva.
Intr-un sens mai larg, adolescenta pare sa fie o etapa importanta a dezvoltarii cand experientele de invatare sociale si emotionale pot contura diferentele la nivel individual in sentimente de motivatie – ambitii sincere. Este un moment cand tinerii cauta sensul si un scop mai amplu, nu sub forma unor idei rationale abstracte, ci in moduri care au legatura cu pasiunile lor incandescente si care conduc la ambitii inspirate care le pot influenta intreaga viata.
A-i numi „adolescenti” conduce la conceptii gresite
Exista doua motive pentru care sa ezitati sa utilizati termenul „adolescent”. In primul rand, adolescentul tinde sa evoce asocieri negative legate de problemele stereotipice ale adolescentei. In al doilea rand, in sensul strict al cuvantului, acesta se refera la un interval limitat de varsta intre 13 si 19 ani. Adolescenta este o perioada de dezvoltare mai ampla care incepe cu declansarea pubertatii si continua pana la asumarea rolurilor de adult, care se poate uneori extinde pana dupa implinirea varstei de 20 de ani. Un motiv pentru care acest lucru reprezinta o distinctie importanta este faptul ca, potrivit istoriei recente, pubertatea incepe la varste mici, in special in randul fetelor. Din perspectiva stiintei dezvoltarii, tranzitia de la copilarie la adolescenta (etapele initiale ale pubertatii, care de obicei incep la varsta de 10 ani la fete in regiunile dezvoltate ale lumii) poate fi o oportunitate importanta.
Pe de alta parte, problemele stereotipice ale adolescentei (depresia, consumul de substante, accidente si comportamentul iresponsabil) devin adesea mai evidente in ultimii ani ai adolescentei (varstele 15-19); insa, exista un interes din ce in ce mai mare in vizarea adolescentilor foarte tineri (varsta de 10-14) pentru masuri de interventie si preventie timpurii, inainte ca problemele mai grave sa apara. Spre exemplu, doua demersuri globale majore care se adreseaza tinerilor din tarile cu venit mic si mijlociu au identificat adolescenti foarte tineri ca fiind o abordare foarte promitatoare. In mod similar, anumite demersuri de interventie in randul tinerilor s-au axat pe tranzitia la maturitate (extinzandu-se la categoria celor cu varsta de peste 20 de ani) pentru a aborda bariere structurale la nivelul societatii care amplifica vulnerabilitatile in timpul acestor tranzitii sociale. Impreuna, aceste exemple evidentiaza valoarea conceptualizarii adolescentei intr-un sens mai larg, ca proces de dezvoltare, si nu o drept o simpla varsta a adolescentei.
Uitam sa ii vedem ca pe o forta a binelui
Cel mai convingator set de probleme cand vine vorba de dezvoltarea adolescentilor vine, in majoritatea cazurilor, dintr-o perspectiva globala. In prezent, ne confruntam cu o crestere fara precedent al numarului de adolescenti la nivel mondial. Mai mult, revolutia in domeniul tehnologiei informatiei transforma in mod fundamental numeroase aspecte ale experientelor de invatare sociale ale adolescentilor. Tinerii sunt adesea primii care adopta si inoveaza noua tehnologie. Acest lucru poate amplifica vulnerabilitatile, precum exploatarea si radicalizarea. Cu toate acestea, tehnologia poate crea si oportunitati fara precedent, inclusiv educatia, legaturile sociale, inovatia si invatarea. Acesta este un moment critic si esential in vietile a sute de milioane de adolescenti.
In acelasi timp, ne aflam la o rascruce critica in istoria umana. In pofida progresului fara precedent realizat in tehnologie, educatie, sanatate si comunicare la nivel global, ne confruntam cu o adancire a inegalitatilor si cu preocupari de natura ecologica legate de o lume sustenabila. Tinerii din ziua de azi reprezinta o parte critica a provocarii, dar si o parte cruciala a solutiei. Ce poate fi mai important decat prioritizarea investitiilor in oportunitati pentru a contribui la inclinarea balantei catre traiectorii pozitive? Nu doar pentru aceasta generatie de adolescenti, ci, poate si pentru traiectoria dezvoltarii umane pe aceasta planeta.
Sursa articol: www.weforum.org/agenda/2018/01/we-misunderstand-adolescent-brains-science/.
Sursa foto: www.shutterstock.com.
